In cele ce urmeaza, motivat fiind de marea pacaleala a proiectelor romanesti de reintegrare si avand in minte experienta colegului Sergiu Moroianu cu o bursa Marie-Curie, mam hotarat sa scriu despre experienta cu acest tip de proiect PN2-RP: Proiecte de cercetare pentru stimularea revenirii in tara a cercetatorilor

Parerea mea este ca CNCSIS are la dispozitie o gramada de bani pentru aceste proiecte, bani din care se poate realiza o buna finantare a cercetarii romanesti. Ceea ce este in plus este birocratia excesiva. Se spune ca nu exista o legislatie specifica si toate aceste contracte se deruleaza ca orice contract public finantat de ministerul de finante...adica de exemplu constructia de drumuri... ceea ce nu se observa in acest tip de argument este faptul ca activitatea noastra de cercetare produce vizibilitate internationala pentru stiinta romaneasca si nu profit pentru cei ce realizeaza proiectul. Aceasta este diferenta fundamentala intre cele doua tipuri de contracte publice si pana cand ministerul de finante nu va intelege acest lucru ne batem joc de banii de cercetare.

Primele pacaleli:

1. Suma pe etapa, ce dureaza cel putin 6 luni, se obtine in felul urmator: 30% avans, urmand ca diferenta de 70% sa fie avansata de catre institutia gazda, lucru aproape imposibil deoarece o institutie bugetara nu are asemenea fonduri. Sa facem un pic de aritmetica... 70% dintrun proiect anual de 75000 EUR inseamna 52500EUR... suma ce ar trebuii so avanseze IMAR... tanand cont ca poate exista cel putin 20 de proiecte.... ajungem la 1000000EUR (un milion euro) ... avans lucrari....adica niste sume....Oricum suma de 30% nu vine la timp, adica banii nu intra in cont la data ce a fost trecuta pe contract. La intrebarea mea cand o sa ajunga prima transa ce ar fi trebuit sa intre in conturile IMAR pe data de 30 octombrie 2007 mi sa spus la o data ulterioara...

2. Prima de instalare (50000 EUR) nu se cheltuieste asa cum fiecare ar spera... socul a fost cand de la cncsis doamna expert nea instiintat ca se poate cheltuii numai pe obiecte a caror valoare nu depaseste aprox. 500 EUR... in felul acesta am pierdut 4 zile facand devize antecalcul. Nu mai vorbesc de timpul pierdut de conducerea IMAR pentru a gasii modalitatea aberanta de a cheltuii acesti bani. Ceea ce intrece orice masura este faptul ca iti poti cumpara imprimante, copiatoare...etc...dar nu si tonere pentru ele... cica acestea intra la cheltuieli de logistica.

3. Cheltuielile de salarii nu permit contractarea altor persoane, desii acest lucru nu este specificat nicaieri in aplicatie sau contract. Mai mult decat atat in formularul de aplicatie, la rubrica cheltuieli de personal apare in paranteza cuvantul salarii , ceea ce pentru mine reprezinta plural.

4. Cheltuielile de mobilitati nu pot fi folosite pentru participarea la conferinte internationale. Pentru a participa la conferinte trebuie ori sa le asociezi cu un stagiu de cercetare in stainatate, dar in acest caz nu poti platii taxa de participare, sau sa aplici pentru un nou tip de grant pentru mobilitatii ale cercetatorilor. Aberant este sa ai bani in proiect si sa nu poti sai folosesti. As intelege sa aplic pentru un alt tip de proiect daca nu as mai avea bani in proiect.